În Strategia de Dezvoltarea a Cartierului Poșta Veche am identificat că cele mai importante domenii de intervenție pentru dezvoltarea cartierului pornesc de la cele mai importante probleme cu care se confruntă locuitorii la moment: 

• Problema I: transport public și infrastructură de acces și mobilitate redusă. 

Domeniu de intervenție: dezvoltarea rețelei de transport public și a infrastructurii de acces și de mobilitate la Poșta Veche. 

• Problema II: lipsa spațiilor culturale și de divertisment

Domeniu de intervenție: crearea unor spații culturale și de divertisment la Poșta Veche. 

• Problema III: lipsa spațiilor verzi amenajate și a spațiilor de recreere. 

Domeniu de intervenție: reabilitarea spațiilor verzi existente și extinderea lor. 

Toate aceste probleme sunt complexe iar rezolvarea lor va fi posibilă doar prin implicarea directă și colaborarea dintre locuitori și autoritățile publice locale. Suntem conștienți că schimbarea la față a cartierului nu se va întîmpla peste noapte. E nevoie de eforturi constante și pași mici care împreună să contribuie la îmbunătățirea calității vieții de la Poșta Veche. 

Asociația Obștească CADP, consideră că poate fi încercată o soluție-pilot pentru ameliorarea problemelor II și III prin intermediul unui instrument precum grădinăritul comunitar. 

Deși grădinăritul comunitar este o practică răspîndită în orașele din întreaga lume, aceasta practică lipsește cu desăvîrșire în Chișinău. Orașe precum Londra, Berlin, Bristol, Paris, Madrid încorporează grădinăritul comunitar în politicile urbane și încurajează inițiativele de grădinărit. 

Grădinăritul comunitar reprezintă activitatea de cultivare a hranei, a plantelor aromate și medicinale de către un grup de persoane care de regulă locuiesc în apropierea grădinii comunitare. 

În acest sens, în perioada martie-mai 2018 am chestionat atît online cît și offline aproximativ 300 de locuitorii ai cartierului Poșta Veche despre practicile actuale de grădinărit în cartier dar și despre disponibilitatea locuitorilor de la Poșta Veche de a participa la dezvoltarea unor inițiative de grădinărit urban în cartier.

Conform răspunsurilor respondenților de la Poșta Veche: 

• 71% din respondenți cred că legumele și fructele pot fi crescute și în oraș.
• doar 35% din respondenți au raportat că în curtea blocului în care locuiesc cresc pomi fructiferi.
• 81% ar susține ideea unei livezi publice sau a unei livezi comunitare la Poșta Veche. 
• 60% din respondenți au cultivat una sau mai multe tipuri de legume: ardei iuți, roșii, mirodenii la ghiveci, ceapă, usturoi, pătrunjel, rozmarin, busuioc, lămîie, avocado, castraveți, spanac, morcov, mentă, viță de vie.
• 57% din respondenți cunosc despre practici de grădinărit urban la Poșta Veche.
• 72% ar susține amenajarea unei grădini urbane la Poșta Veche.

Cum poate grădinăritul comunitar la Poșta Veche să amelioreze problema lipsei spațiilor verzi amenajate, a spațiilor de recreere, cultură și divertisment?

În niciun caz nu pretindem că grădinăritul comunitar este cheița magică care poate soluționa toate problemele la pachet, dar considerăm că dezvoltarea unor grădini comunitare în cartierul Poșta Veche ar urni carul din loc. Cum?

În primul rînd, grădinăritul comunitar este un instrument de coeziune socială și de consolidare comunitară. Adică, crearea unor grădini comunitare în cartier va contribui la dezvoltarea unor platforme incluzive, democratice și participative unde locuitori vor petrece timpul lucrînd împreună în grădină, cunoscîndu-și vecinii, discutînd despre interesele și problemele comune și în perspectivă creând comunități active de cetățeni care vor contribui la îmbunătățirea calității vieții din cartier. 

În al doilea rînd, grădinile comunitare sunt spații verzi amenajate care sunt deschise pentru toți locuitorii. Credem că spațiile verzi pot fi spații de agrement, de odihnă, socializare și învățare de care locuitorii unui oraș sau a unui cartier se pot bucura absolut gratuit. Totuși, aceste spații nu pot fi calitative atîta timp cît sunt doar șabloane de spații planificate în mod neparticipativ, implementate și replicate în serie. Spre exemplu, toate parcurile din Chișinău au aproximativ același tip de vegetație, aceleași bănci, urne etc. În consecință, lipsa diversității spațiilor publice înseamnă și lipsa diversității funcțiilor care pot fi atribuite unui spațiu public. Spații publice șablon înseamnă interacțiuni șablon și activități șablon. 

Deși la Poșta Veche lipsesc spațiile publice de calitate, aici sunt cele mai multe spații verzi, total sălbatice adică fără pic de planificare/intervenție care dispun de un potențial enorm pentru a deveni laboratoare de inovație a spațiilor publice din oraș.

Un mod alternativ de organizare a unui spațiu public sunt grădinile și livezile comunitare. Acestea sunt spații publice în care comunitatea se învață reciproc, cultivă împreună și se bucură de rezultatele muncii lor. 

În al treilea rînd, Poșta Veche practică deja grădinăritul urban. Iar dezvoltarea grădinilor comunitare s-ar alinia armonios cu grădinile urbane deja existente în cartier. Probabil, cel mai accesibil mod de a transforma identitatea cartierului Poșta Veche și de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor din cartier constă în utilizarea resurselor verzi ale cartierului și transformarea acestora într-o nouă identitate a cartierului – cea a unei zone urbane a grădinilor comunitare.

Pornind de la aceste convingeri, am elaborat studiul Orașul Comestibil. Studiu de caz Poșta Veche. În cadrul acestui studiu am elaborat două propuneri de creare a unei grădini comunitare în Parcul Calea Orhei și a unei grădini școlare la Liceul Lomonosov din cartierul Poșta Veche. 

Inițial ne propunem să testăm terenul cu grădina comunitară din Parcul Calea Orhei. Vedeți propunerea aici.