Duminică, 30 august, am pictat cu acuarelă plantele din grădina comunitară din Parcul Calea Orheiului. Am observat plantele care cresc în jur, le-am recunoscut și apoi le-am privit foarte atent încercând să prindem formele și culorile acestora. Am pictat flori de alcea rosea, sedum, linaria vulgaris, daucus carota, centaurea jacea, rucola perenă pe care stătea agățat un melc, și o plantă uscată de borago officinalis.
Una dintre plantele pe care le-am pictat, Linaria vulgaris, sau linărița comună, are o istorie care ne duce direct către începuturile botanicii moderne și implicațiile sale coloniale.
…În 1742, un student la drept din Uppsala, pasionat să colecteze plante pentru ierbarul său, a găsit o plantă pe care n-o mai văzuse. Semăna cu linărița, dar florile ei nu erau ale unei linărițe. În loc de floarea obișnuită, asimetrică, cu pinten, avea flori regulate, cu simetrie radială și cinci pinteni. Ierbarul a ajuns la un profesor, iar de la el la Carl Linnaeus, naturalistul suedez care avea să devină „părintele” botanicii moderne.
Linnaeus a bănuit la început o păcăleală, că poate cineva lipise florile altei specii de specimen pentru a-l duce în eroare. Linnaeus a numit-o Peloria (din grecescul pelor, „monstru”), iar observațiile lui au stat la baza unei disertații susținute de studentul Daniel Rudberg. Peloria i-a dat bătăi de cap lui Linnaeus, pentru că lumea plantelor părea că nu se încadrează în sistemul său rigid de sistematizare. Linnaeus susținuse că speciile sunt constante și că nu apar specii noi, pentru că fiecare există încă de la Creație. Pentru că nu avea cum să știe despre gene sau cromozomi, explicația lui era că linărița s-a hibridizat cu polenul unei specii străine. Mai târziu, Hugo de Vries a cercetat peloria la Linaria și la Antirrhinum și a estimat că aceasta apare spontan la aproximativ 1% din descendenți, și a clasificat-o ca fiind o mutație. Abia în 1999 s-a arătat că la mijloc nu e o mutație clasică, ci metilarea extensivă a ADN-ului, o modificare epigenetică care bloca exprimarea genei Lcyc (responsabilă de controlul simetriei florii).
Această istorie despre o „floare monstru” exemplifică foarte clar cum conceptele despre natural, normal, nenatural și anormal sunt de fapt constructe sociale, de multe ori generate în cadrul instituțiilor academice occidentale. În cartea sa, „Botanica Imperiului”, Banu Subramaniam scrie că tocmai aceste patru concepte reprezintă matricea incluziunii și excluziunii, și că atunci când conceptele antropocentrice sunt transferate în lumile plantelor, botanica tot devine un teren care reproduce normalul și naturalul.
Totodată, această istorie ne arată și cum funcționa botanica secolului al XVIII-lea, adică într-o vreme în care botanica era strâns legată de imperii iar cunoașterea circula întotdeauna într-o singură direcție, întotdeauna către centru. În această logică, un colector găsește un specimen, îl trimite unui profesor, care îl trimite unui centru de autoritate, iar acolo planta primește un nume și un loc în sistem. După același model, Linnaeus și-a trimis studenții în cele patru colțuri ale lumii pentru a colecta plante, semințe și cunoștințe pentru colecții europene. Grădinile botanice erau și ele parte din infrastructura imperială, locurile unde se analiza ce plante pot fi mutate dintr-o colonie în alta și ce plante pot genera profit.
În prezent, colecțiile de plante din herbariile lumii găzduiesc aproximativ 400 milioane de plante, dintre care peste 60% din herbarii și 70% din plante sunt păstrate în țările dezvoltate cu istoric colonial. Herbariile din SUA și Europa adăpostesc de două ori mai multe specii decât speciile care se găsesc în aceste spații geografice. Adică, colecțiile coloniale botanice reprezintă un raport inversat între regiunile cu biodiversitate și regiunile care colectează această biodiversitate în herbarii botanice.
_______
Atelierul a fost organizat de Asociația Comunități Active pentru Democrație Participativă (CADP) în cadrul proiectului „Să imaginăm orașul rezilient al viitorului prin soluții bazate pe natură”, sprijinit de New Democracy Fund.
GALERIE FOTO:
