Întrebare: Imobilul de pe 31 August, de lângă Reședința de stat și de lângă fostul hotel Codru a fost renovat. Lucrările sunt aproape finisate. Au terminat de refăcut și trotuarul, doar ca trotuarul e cu bordura și nu e compatibil cu parcurgerea lui de către persoanele în cărucior. Însăși intrarea în clădire a fost dotată cu rampă, da iată cum să ajungă persoanele în cărucior, până la acea rampă, nu e clar. Trotuarul e drăguț și-i nou-nouț, a fost refăcut complet. Ce se poate de făcut ca să modifice totuși trotuarul? Ce autoritate se poate de sesizat?
Răspuns: O să încep prin a spune că dreptul la oraș îl are fiecare, respectiv spațiul public și implicit trotuarele trebuie să fie accesibile pentru toate categoriile de utilizatori. Acest drept este adesea încălcat și este nevoie de-l revendicat, pentru a crea precedente!
Cel mai probabil aceste borduri coborâte sau rampe nu au fost prevăzute în proiect, fie din indiferența proiectanților și/sau prin acordarea Certificatului de Urbanism de către APL (Consiliul Municipal Chișinău și Arhitectul Șef) fără a verifica toate cerințele și prin ne-verificarea de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică a standardelor în construcții.
Cadrul normativ:
CP C.01.02-2014 – Proiectarea clădirilor şi construcțiilor cu considerarea accesibilității pentru persoane cu dizabilităţi
Conform p. 1.2 din NCM C.01.06-2014 Cerințele prezentului document trebuie luate în considerare la proiectarea clădirilor și construcțiilor noi, celor reconstruite, supuse reparației capitale și celor adaptate. Acestea se referă și la ansambluri de intrare – acces.
Legea Nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități conține o serie de prevederi privind politica de stat în domeniul accesibilității:
Art 18 (1) Nu se admite proiectarea şi construirea centrelor populate, formarea cartierelor de locuit, elaborarea soluţiilor de proiect, construcţia şi reconstrucţia clădirilor, instalaţiilor, complexelor şi comunicaţiilor, […] fără amenajarea acestor obiective şi mijloace în aşa mod încît persoanele cu dizabilităţi să aibă acces la ele şi să le poată utiliza.
(2) Autorităţile responsabile au obligaţia să autorizeze funcţionarea obiectelor de utilitate publică specificate la alin.(1) numai în condiţiile respectării normativelor în domeniu, astfel încît persoanele cu dizabilităţi să aibă la ele un acces neîngrădit.
Normele menționate în Legea nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități sunt în mare parte declarative, deseori nu se stabilește cine concret este responsabil de punerea în aplicare a unei sau altei prevederi. Contravențiile se constată de Agenția pentru Supraveghere Tehnică.
Investitorul sau Autoritatea Publică Locală, pentru a face o intervenție are nevoie de Certificatul de Urbanism, în care este indicată, printre alte cerințe, formularea generală ”Asigurarea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități”. Această însă fie este trecută cu vederea, fie este respectată doar formal prin construirea unor rampe total inaccesibile.
Dintr-un interviu: ”Din 2012 avem un cadru legal extrem de favorabil aş spune chiar, pe alocuri, exagerat de protectiv, pentru persoanele cu dizabilităţi şi cele cu mobilitate redusă. Însă observăm că legile nu se respectă din cauza lipsei unor mecanisme clare de implementare şi control”, susţine juristul Vitalie Meşter, preşedintele Centrului de asistenţă juridică a persoanelor cu dizabilităţi.
Conform statisticii, în Republica Moldova sunt înregistrate peste 183 mii de persoane cu dizabilităţi. Moldova şi-a asumat obligaţia să respecte drepturile persoanelor cu necesităţi speciale şi să asigure accesibilitatea odată cu semnarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi pe 30 martie 2007, ratificată în 2010. Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi din 2012 cere proiectarea şi dezvoltarea bunurilor, serviciilor, echipamentelor şi utilităţilor, astfel încât ele să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi. Codul penal al Republicii Moldova, în articolele 257 şi 258, prevede penalităţi pentru cei care construiesc, exploatează, repară sau modifică clădiri, infrastructuri sociale etc. cu încălcarea legii.
Se întâmplă așa: APL dă vina pe Minister și invers, iar au de suferit, cei care deja știm – persoanele cu dizabilități, bătrânii, părinții cu căruț, bicicliștii, skaterii, ș.a.
Îți recomand să depui o petiție la Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Primăria Municipiului Chișinău și să îi contactezi pe cei de la Centrului de Asistenţă Juridică a Persoanelor cu Dizabilităţi.
p.s.La final, un Ghid de peste Prut: Broşură informativă pentru arhitecţi, urbaniști, persoane cu dizabilităţi și organizații neguvernamentale https://www.reninco.ro/includes/Brosura%20pentru%20arhitecti,%20urbanisti.pdf
