BOC Ştiri

Cum statul poate sprijini organizațiile și inițiativele societății civile?

Pe 18 noiembrie CADP a organizat discuția ”Cum poate statul susține societatea civilă?”. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice locale, reprezentanți ai Cancelariei de Stat, reprezentanți ai mediului asociativ etc.  Discuția s-a desfășurat în sala de ședințe a Guvernului (intrarea dinspre str. Bănulescu-Bodoni). 
Motivul principal al discuției l-a constituit tema accesului la spațiu pentru organizații și inițiativele societății civile. Majoritatea organizațiilor din sectorul asociativ se confruntă cu problema lipsei unor spații adecvate pentru pregătirea și desfășurarea activităților, spații de producție dar și spații administrative
În această situație se află și CADP – organizația închiriază un mic spațiu de oficiu la Casa Presei, pe chiria căruia merg o mare parte din resursele organizației (în primul an de activitate echipa a închiriat din bani personali un birou). 


Cu 2 săptămîni înainte de discuție, am lansat un chestionar: ”Organizațiile necomerciale: venituri, resurse”, care a fost trimis la mai multe organizații. Scopul chestionarului era de a evalua necesitățile reale de spațiu ale organizațiilor și inițiativelor societății civile. 
Chestionarul a fost completat de mai mult de 50 organizații și inițiative. 


În cadrul discuției Lilia Nenescu, antropologă și coordonatoare de proiect în cadrul asociației, a prezentat rezultatele chestionarului. 


Principalele concluzii sînt:
– 40% din ONG-uri au un buget anual de pînă la 100 000 lei. 80% din ONG-uri cheltuiesc între 5-20% pentru chiria oficiilor. 
– 90% din ONG-uri nu dispun de un spațiu de oficiu propriu.
– Aproximativ 80% din ONG-uri nu dispune de un spațiu pentru desfășurarea evenimentelor. 
– Aproximativ 80% din ONG-uri consideră că statul ar trebui să ofere spații parțial gratuite (organizațiile să plătească serviciile comunale).

Rezultatele chestionarului.

File Name: prezentare-Organizațiile-necomerciale-cheltuieli-și-resurse-3.pptx

Ulterior, Constanța Dohotaru, urbanistă în cadrul Biroului de Organizare Comunitară, a prezentat cîteva moduri în care problema spațiilor de producție și oficiu pentru OISC poate fi rezolvată: prin crearea unor instituții mixte (publice-civice), prin crearea unor hub-uri civice dar și prin valorificarea spațiilor libere deja existente. 
Juristul Anatol Albin, expert în cadrul Biroului de Organizare Comunitară a făcut o analiză a cadrului legal din perspectiva soluțiilor propuse și a sugerat cîteva ajustări.

La final, Vitalie Sprînceană, organizator comunitar, a făcut o sinteză a propunerilor.
Astfel, CADP vine cu cîteva propuneri.

  1. Instituirea unui grup de lucru pentru crearea unei structuri naționale de dezvoltare a societății civile așa cum a fost prevăzut anterior în Strategia de Dezvoltare a Societății Civile (2012-2015). Exemplu: Fond Național de Dezvoltare a Societății Civile. Model funcțional: Croația.
  2. Instituirea în cadrul instituțiilor din APC și APL a unor structuri responsabile de colaborarea cu societatea civilă.
  3. Diversificarea modurilor de finanțare a organizațiilor și inițiativelor societății civile (OISC) – programe de granturi la nivel național, municipal și local (exemplu: fonduri raionale și la nivel de oraș/comună), elaborarea unor strategii de dezvoltare pe anumite domenii – cultură, tineret, educație – și crearea unor programe de finanțare publică pentru OISC-uri în aceste domenii.
  4. Adoptarea unor legi naționale pe domenii precum bugetarea participativă, participarea civică, obligativitatea strategiilor culturale, economice și sociale pe localități și unități administrativ-teritoriale. Aceste măsuri ar asigura o coerență a politicilor, o predictibilitate pentru OISC-uri dar și un cadru trans-sectorial unic.
  5. Scutirea OISC-urilor de cheltuielile pentru obținerea anumitor documente (cum ar fi extrasul din registrul de stat) de la Agenția de Servicii Publice, dar și cheltuielile pentru prezentarea în format electronic a dărilor de seamă lunare la și a altor rapoarte financiare la Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.
  6. Crearea, la nivel local, a unor hub-uri sau incubatoare civice (instituții și locații fizice) pentru dezvoltarea societății civile. Drept model poate servi conceptul ”incubatorului de afaceri”, în care antreprenorii începători sau cei care doresc să își extindă afacerea sînt asigurați cu spațiu pentru activitate, suport consultativ, asistență profesională, tehnică și administrativă.
  7. Crearea, în unele sectoare (cultură, tineret) a unor instituții- mixte (parteneriate publice-civice) pentru gestionarea programelor sectoriale. Instituțiile hibrid au de obicei o structură mixtă de guvernare în care este asigurată reprezentativitatea autorităților dar și OISC-urilor.
  8. Operarea de modificări în regulamentele APL privind obținerea dreptului de locațiune a încăperilor cu altă destinație decît cea locativă (ex. în mun. Chișinău, prin Decizia nr. 10/7 din 09 octombrie 2017, dreptul de locațiune a încăperilor cu altă destinație decît cea locativă este obținut doar prin licitație, ceea ce pune OISC-urilor în condiții de concurență cu SRL-uri și alte entități comerciale).
  9. Resursele unor instituții publice – biblioteci, muzee, instituții de cercetare – să poată fi folosite în mod prioritar și cu anumite facilități de către OISC-uri.
  10. Asigurarea cu soft gratuit sau soft la preț avantajos (sisteme de operare, programe pentru contabilitate etc) pentru OISC-uri. Ex. Programul național ”Primul Windows/1C pentru ONG-uri”. 

La final CADP a îndemnat organizațiile și inițiativele interesate să se alăture demersului întrucît problema accesului la spații este una comună pentru sector.
CADP va trimite și altor organizații interesate, pentru detaliere și pentru analiză complexă lista de solicitări. Ulterior, aceasta va fi înaintată, ca o serie de petiții colective la Parlament, primăria mun. Chișinău și Guvern. 

Discuția a fost organizată de AO CADP în cadrul proiectului ”Birou de Organizare Comunitară”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova.
Guvernul Republicii Moldova nu este în nici un fel organizator al evenimentului, nici partener. AO CADP a selectat această locație – Clădirea Guvernului – din motive ce țin de accesibilitate, disponibilitate. Întrucît discuția implică dialogul mai multor actori ai sferei publice, credem că o platformă de discuție precum o sală de ședințe din clădirea Guvernului este cea mai potrivită
.

About the author

Vitalie Sprînceană

Leave a Comment