Ne minunăm și apreciem când descoperim în alte orașe din lume cum practicile de grădinărit urban sunt încorporate în soluțiile bazate pe natură și sunt apreciate pentru beneficiile economice, sociale și de mediu. 

Este cu atât mai minunat să descoperim grădinile urbane din Chișinău și oamenii care grădinăresc acolo de zeci de ani de zile. O asemenea zonă de grădinărit cu zeci de grădini individuale există în zona Parcului La Izvor. 

…Dacă mergeți pâna la capătul străzii Mesager din sectorul Buiucani, o să găsiți o comunitate de locuitori care și-au transformat curtea într-o livadă în care cresc nuci, cireși, vișini, prune, mere și tot felul de flori. Iar în spatele curții se întinde zona de loturi pentru grădini. 

Ajungem în curte în jurul orei 15:00 și găsim un grup de femei care stau de vorbă în jurul mesei. O doamnă ne povestește că acum 30 de ani, în locul curții care abundă în copaci fructiferi și flori era o zonă în care găseai doar gunoi. Dar locuitorii s-au organizat și cu propriile forțe și-au revendicat curtea. ”Acum trăim ca-n rai”, afirmă una dintre femei, iar altă femeie adaugă că trăiesc ca într-o comună, toți vecinii se cunosc între ei, iar roadele pe care le culeg din grădină le împart între vecini. 

O doamnă vine de la grădină cu două torbe. Ajunge lângă masă și întreabă ”fetelor, care vrea măcriș?”, apoi scoate câte un mănunchi de verdeață și o împarte cu vecinele sale. 

O altă doamnă scoate din sac, o mână bogată de pătrunjel și câțiva ardei și mi-i dă mie ”să ai de-un borș”. 

În zona grădinilor, întâlnim mulți locuitori care fac munci prin grădină, care culeg roada, care plivesc buruianul, un domn fierbe un ceaun de magiun de prune, crescute în grădină.

De ce aleg locuitorii să grădinărească în zona parcului La Izvor?

Spre exemplu, pentru a-și cultiva hrana sau pentru divertisment. 

”Tare nu te îmbogățești, dar e folositor să nu stai degeaba în casă, să mai treacă din timp”. 

”Din 89 ne-a hrănit grădina asta. Și cartofi, și ceapă și usturoi.”

”Am venit, am sădit, sunt recunoscător indiferent dacă reușesc să culeg ceva roadă. Oricum, cartofi și pomușoare ne ajung în fiecare ani”. 

Grădinile urbane comestibile sunt recunoscute și incluse ca elemente ale infrastructurii verzi urbane, care reintroduc spațiile verzi și funcțiile asociate acestora în mediile construite, având drept viziune un oraș mai sustenabil din punct de vedere ecologic și social.  În acest sens, grădinăritul urban, poate acoperi 6 funcții de bază necesare pentru o mai bună calitate a vieții urbane: 

1. Cultivarea Hranei. Grădinăritul urban contribuie la suveranitatea alimentară urbană, ameliorarea sărăciei și garantarea accesului la hrană sănătoasă, nutritivă și locală. Cu cât mai puțin călătorește mâncarea cu atât mai mare e controlul pe care îl avem asupra modului de producție, procesare și distribuție. 
2. Înverzirea orașului. Grădinăritul urban contribuie la păstrarea și sporirea biodiversității și la diminuarea amprentei ecologice a orașului. 
3. Divertisment. Grădinăritul urban diversifică peisajul urban și crează noi forme de spații publice, de spații verzi pentru activități în aer liber, care predispun locuitorii la diversificarea modurilor de interacțiune și comunicare. 
4. Integrare și coeziune socială.  Grădinile și livezile comunitare aduc împreună oameni de diferite religii, etnii, viziuni politice, clase sociale etc. care învață reciproc să lucreze pămîntul și care se bucură împreună de roadele muncii lor. Munca împreună mediază diverse conflicte și contribuie la o înțelegere mai bună între comunități.
5. Educație. Alienarea orașului de natură produce generații de populații urbane care nu știu nimic despre natură. Locuitorii orașelor nu cunosc speciile de copaci sau plante pe care le întâlnesc, nu le știu proprietățile, nu știu cum crește hrana sau ce înseamnă un sol sănătos etc. Grădinile comunitare sunt spațiile în care învățăm știința despre cultivarea hranei, despre semințe, despre permacultură, despre natură. Grădinile școlare sunt spațiile în care în special copiii învață aceste lucruri.
6. Sporirea participării locuitorilor în administrarea orașului. Grădinăritul urban contribuie la exersarea dreptului la oraș, la implicarea locuitorilor în procese precum planificarea urbană, crearea de spații publice noi, amenajarea urbană, transformarea urbană. 

Chiar dacă grădinăritul urban are un spectru larg de beneficii și răspunde mai multor nevoi ale orășenilor și orașului, în Chișinău, situația grădinilor precum celor din zona parcului La Izvor este incertă și vulnerabilă. 

În prezent, nu există un cadrul legal actual care să garanteze accesul locuitorilor la spațiile pentru grădinărit. Cu toate acestea, orașul Chișinău a avut până în anul 2005 un Regulament care reglementa activitatea colectivelor de grădinari din oraș și care garanta accesul și folosința terenurilor. În timpul apropiat vom publica un material amplu despre regulamentul care a existat și o analiză comparativă care să argumenteze necesitatea revizuirii acelui regulament și adoptarea acestuia într-o nouă formă.

Bibliografie:  Nenescu Lilia, Studiul de politici publice „Grădinăritul urban în Chișinău: de la penalizare la încurajare”, 2022.