Poșta Veche Reziliență Urbană Ştiri

Chișinăuieni care grădinăresc în oraș: Raisa și Petru Jelescu

Chișinăuieni care grădinăresc în oraș: Raisa și Petru Jelescu

Raisa și Petru Jelescu locuiesc de peste 30 de ani într-un bloc locativ din cartierul Poșta Veche iar de peste 15 ani îngrijesc grădina din fața blocului.

Doamna Raisa ne povestește cu entuziasm despre dorința și efortul ei de a transforma spațiul gol, abandonat și neglijat din preajma blocului într-o grădină urbană.

”Primăvara când înfloresc florile se transformă parcela asta în rai. Toți fotografiază și mă întreabă cine îngrijește grădina?! Asta nu e grădina mea dar vreau să fie frumos. Aici am sădit un măr, aici crește un tufar de agut japonez. Tot timpul mă gândesc la mătușa Mărioara lui Ion Creangă, care s-a pornit după copil cu mătura și nu i-a dat voie să mănânce din fructe. Eu dimpotrivă aș fi zis, ”hai vină, Ionică, mănâncă și satură-te”. Copiii au mâncat toate vișinile și apoi pomușoarele astea goji, erau așa de mășcate și bune. Numai atât le spun la toți ”luați, numai să nu stricați”.

Grădinile urbane sunt din ce în ce mai des parte din soluțiile bazate pe natură, fiind recunoscute și incluse ca elemente ale infrastructurii verzi urbane, care reintroduc spațiile verzi și funcțiile asociate acestora în mediile construite, având drept viziune un oraș mai sustenabil din punct de vedere ecologic și social.  În acest sens, grădinăritul urban poate acoperi mai multe funcții de bază necesare pentru o mai bună calitate a vieții urbane, precum cultivarea hranei, educație, integrare și coeziune socială, sporirea biodiversității. 

Grădina creată de Raisa și Petru Jelescu integrează mai multe funcții, în mod prioritar, această grădină contribuie la sporirea participării locuitorilor în administrarea orașului, la înverzirea orașului și divertisment, parțial există și o funcție de cultivare a hranei (ne referim la pomii și arbuștii fructiferi).  

  1. Înverzirea orașului. Grădinăritul urban contribuie la păstrarea și sporirea biodiversității și la diminuarea amprentei ecologice a orașului. 
  2. Divertisment. Grădinăritul urban diversifică peisajul urban și crează noi forme de spații publice, de spații verzi pentru activități în aer liber, care predispun locuitorii la diversificarea modurilor de interacțiune și comunicare.
  3. Sporirea participării locuitorilor în administrarea orașului. Grădinăritul urban contribuie la exersarea dreptului la oraș, la implicarea locuitorilor în procese precum planificarea urbană, crearea de spații publice noi, amenajarea urbană, transformarea urbană.

Doamna Raisa crede că ”dacă vrei, întotdeauna găsești cu mijloace mici să faci lucruri frumoase.” Pentru a întemeia o grădină urbană ai nevoie de resurse minime: entuziasm, material săditor, sol fertil și apă pentru irigare. 

  • Entuziasmul doamnei Raisa și a lui Petru Jelescu durează de mai bine de 15 ani. 
  • Materialul săditor: semințe, bulbi și plante au fost colectate de doamna Raisa de-a lungul anilor de la piața locală, de la prieteni și cunoscuți. ”Am cumpărat am adus de la cunoscuți, de la fazendele prietenilor. Foarte mulți bulbi de flori mi-a dat sora mea, Maria, care stă la țară, și cumnata mea de la Sărata Galbenă.” 
  • Pentru a îmbogăți stratul actual de sol, soții Jelescu au solicitat ajutorul autorităților locale. Dar în lipsa unui mecanism clar de susținere a eforturilor de grădinărit urban, au bătut la ușa diferitor instanțe și au așteptat 2 ani până când au obținut o basculantă de pământ de pădure. ”Ne-am străduit să aducem cât de cât pământ negru. Pentru aceasta am mers la diferite instanțe, de la JĂK, sau întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ 21, la pretură și apoi la primărie. Iar abia după 2 ani, ne-au adus de la primărie acest pământ.” 
  • Cel mai dificil este probabil să asigure irigarea grădinii, mai ales în anii secetoși, precum vara anului 2022. De-a lungul anilor, au cărat apa pentru a iriga grădina de la izvorul de lângă Hipodrom. ”La Hipodrom sunt două izvoare, luam două bidoane de 10 litri și făceam mai multe raiduri până la Izvor, dimineața pe răcoare și seara pe răcoare. Anul asta pentru că au secat și râurile și izvoarele, a secat și blastul aceasta de apă subterană de unde venea apa la Izvor.” 

Cum ar putea orașul încuraja entuziasmul unor locuitori dedicați precum doamna Raisa și Petru Jelescu? Simplu, prin facilitarea accesului la resursele ”materiale” necesare pentru a crea tot mai multe grădini urbane, spații verzi sau ”parcele de rai” cum zice doamna Raisa. Adică, acces la material săditor, sol și apă pentru irigare. 

În multe orașe există programe municipale care încurajează și susțin eforturile de grădinărit ale orășenilor. Spre exemplu, în cadrul programului Les jardins partagés Main Verte (ro. grădini comunitare), municipalitatea pune la dispoziție și curăță terenurile care sunt abandonate sau temporar vacante, garantează alimentarea cu apă și îngrădirea terenului pe o durată variabilă de la unu la cinci ani, perioadă care poate fi prelungită în funcție de evoluțiile urbane. Alături de acest angajament, grădinarii amatori aderă, în schimb, la reguli specifice de mediu, cum ar fi compostarea, recoltarea apei de ploaie pentru irigare, grădinăritul organic și reciclarea materialelor, devenind semnatari ai Cartei Main Verte. Totodată, toate grădinile comunitare în ciuda gardului, rămân spații publice, accesibile oricui.

Cât de minunat ar fi dacă, cei care înverzesc și îngrijesc orașul din entuziasm și dedicație ar fi susținuți în cadrul unui program municipal care ar garanta accesul la resursele materiale de bază: sol, apă și material săditor pentru îngrijirea zonelor comune și publice din oraș. Poate așa sporim calitatea spațiilor verzi din oraș și totodată cultivăm responsabilitatea și apartenența locuitorilor la oraș. 

Bibliografie:  Nenescu Lilia, Studiul de politici publice „Grădinăritul urban în Chișinău: de la penalizare la încurajare”, 2022.

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului ”Creștem reziliența urbană și a comunităților prin grădinărit urban”, finanțat de către AO „Reprezentanța IM Swedish Development Partner”.

About the author

Lilia Nenescu

Lilia Nenescu a studiat antropologia la Universitatea de Stat din Moldova. Între 2015-2017 lucrează la Asociația Tinerilor Artiști „Oberliht”. Din 2017 coordonează proiectul „Comunități active pentru democrație participativă în oraș” și este membră PLATZFORMA.MD. Actualmente face studii de masterat în dreptul muncii la Universitatea de Stat din Moldova.

Leave a Comment