Pe 26-27 aprilie, în scuarul Circului din Chișinău, am amenajat două grădini pluviale circulare, un nou pas în promovarea soluțiilor bazate pe natură pentru gestionarea apelor pluviale și adaptarea orașului la schimbările climatice. Atelierul practic a continuat experiența începută în noiembrie 2025, când am realizat prima grădină pluvială de tip rigolă-taluz într-o curte rezidențială din cartierul Ciocana.
Grădinile pluviale sunt amenajări peisagistice realizate sub forma unor mici depresiuni plantate cu specii native sau naturalizate, decorative sau comestibile, capabile să rețină și să infiltreze apa provenită de pe suprafețe impermeabile precum acoperișuri, trotuare, parcări sau alei. Comparativ cu spațiile verzi convenționale, acestea permit infiltrarea în sol a unei cantități cu aproximativ 30% mai mari de apă, reducând riscul de băltire și suprasolicitare a sistemelor de canalizare.
Înainte de amenajare, împreună cu Radu Craciun am efectuat analiza curbelor de nivel și teste de percolare pentru a determina capacitatea solului de a infiltra apa. Au fost săpate două gropi de aproximativ 30×30 cm, iar după umectarea solului s-a măsurat viteza de infiltrare a apei. La prima locație s-a înregistrat o rată de percolare de aproximativ 12,5 mm/oră, specifică unui sol lutos, iar la cea de-a doua locație infiltrarea a fost mult mai rapidă, de circa 50–60 mm/oră – caracteristică unui sol luto-nisipos.
Cele două grădini realizate în scuarul Circului au fiecare o rază de 2 metri și o suprafață de 12,56 m². Acestea sunt organizate în trei zone distincte: zona centrală, unde apa se acumulează temporar și unde au fost plantate specii tolerante la umezeală; zona intermediară, destinată plantelor perene aromatice și comestibile care suportă alternanța dintre umiditate și uscăciune; și taluzul exterior, mai uscat și bine drenat, potrivit pentru plante rezistente la secetă și expunere solară intensă.
Pentru captarea eficientă a apei pluviale, în avalul fiecărei grădini au fost amenajate șanțuri umplute cu pietriș, care conduc apa de pe suprafețele dure, precum parcarea asfaltată și aleile pavate – spre zona centrală a grădinilor. Una dintre grădini a fost dotată și cu o țeavă de drenaj pentru a crește volumul de apă colectată. După modelarea cuvelor de retenție, suprafața a fost acoperită cu un strat de compost pentru a susține dezvoltarea răsadurilor și pentru a accelera procesul de infiltrare.
Au fost apoi instalate din răsaduri sau din tuberculi și bulbi plante perene decorative, aromatice sau comestibile specifice fiecărei zone din grădina pluvială. Acestea au fost udate și vor fi îngrijite în primul an, până se aclimatizează și se prind, urmând ca apoi să se descurce singure. Printre cele peste 30 de specii din aceste grădini pluviale se numără măcrișul, salvia, nepeta, menta, lofantul, schiretul, nalba, sparanghelul, calomfirul și cimbrișorul.
Atelierul a demonstrat că grădinile pluviale pot transforma spațiile urbane în zone mai reziliente, mai verzi și mai prietenoase cu mediul. Ele transformă apa pluvială dintr-un deșeu ce ajunge și inundă canalizarea orașului într-o resursă ce poate înverzi orașul chiar și în perioadele mai secetoase. Totodată, ele oferă locuitorilor oportunități de grădinărit urban și contribuie la creșterea biodiversității și la utilizarea mai eficientă a resurselor de apă în oraș. Participarea numeroasă a voluntarilor la acest atelier ne încurajează să credem că în orașul nostru există interes și dorință de a grădinări.
Mulțumiri multe tuturor persoanelor care au participat la atelier. Entuziasmul și dedicația voastră a făcut munca mult mai ușoară.
Fotografii de Ina Gordeeva
______
Atelierul a fost organizat în cadrul proiectului „Să imaginăm orașul rezilient al viitorului prin soluții bazate pe natură”, implementat de Asociația Comunități Active pentru Democrație Participativă, cu sprijinul financiar al New Democracy Fund.
Galerie foto:
