Să revenim la Regulamentul privind organizarea și administrarea colectivelor de grădinari amplasate pe teritoriul municipiului Chișinău

În prezent, orașul Chișinău nu dispune de vreun mecanism prin care locuitorii care vor să practice grădinăritul să poată avea acces la pământ, iar agricultura urbană nu figurează în strategiile de dezvoltare a orașului. 
Totuși, în Chișinău a existat un cadru legal municipal care reglementa activitatea de grădinărit și garanta accesul locuitorilor la teren pentru grădinărit.

La 1 iunie 1984, Comitetul Executiv al Sovietului Orășenesc Chișinău de Deputați ai Norodului emite decizia nr. 10/15 ”Despre aprobarea Regulamentului gestionării activității colectivelor de grădinari ” pe teritoriul orașului Chișinău și a orășelului Ghidighici și Vadul lui Vodă.

Regulamentul din 1984 a fost în vigoare pînă în 2000, cînd Consiliul Municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 1/15 din 17 martie 2000, pentru organizarea Regulamentului privind organizarea și administrarea colectivelor de grădinari amplasate pe teritoriul municipiului Chișinău.

Regulamentul a fost aprobat prin decizia Consiliului Municipal nr. 1/15 din 17 martie 2000. Ulterior, prin decizia Consiliului Municipal nr. 17/15 din 25 iulie 2002 a fost prelungit termenul de folosire a grădinilor pentru 3 ani.

În 1999, loturile alocate de primăria mun. Chișinău pentru grădinărit urban aveau o suprafață de 85.95 ha, iar în 2002 – 70.99 ha.

Situația e paradoxală: pe de o parte există un Regulament încă în vigoare, ce nu a fost abrogat, iar pe de altă parte termenul de folosire a grădinilor nu a fost prelungit, iar conform Regulamentului, activitatea colectivelor de grădinari este suspendată odată cu expirarea termenelor pentru care au fost repartizate terenurile. 

Unica modalitate prin care cei care doresc să facă grădinărit colectiv, pot accesa loturi dacă participă la licitațiile publice organizate de primărie pentru terenurile publice și propun un preț pe aceste terenuri care ar fi mai mare decît cel oferit de companiile de construcții cu interese comerciale

Deși, din 2005 nu mai există un cadru legal care să reglementeze activitatea grădinilor urbane, totuși practica de grădinărit persistă – iar acest lucru demonstrează că necesitatea de a grădinări în oraș este la fel de vie, cu sau fără un instrument de reglementare.

De ce totuși credem că e nevoie de revenit la modelul din 2000, de revăzut și adaptat acel model și de instituit în continuare un model care să faciliteze accesul la teren pentru grădinărit?

• Pentru că necesitatea de a grădinări în oraș este reală și actuală.
• Pentru că, în continuare există grădini urbane și acestea trebuie protejate și dezvoltate.
• Pentru că grădinăritul urban are numeroase beneficii sociale, economice și de mediu pentru oraș.

Studiul ce urmează propune cîțiva pași pentru crearea unui nou model de grădinărit în orașul Chișinău. Soluțiile se inspiră atît din regulamentele ce au existat anterior în Chișinău, cît și din cele mai bune practici din alte orașe.

Recomandăm APL inițierea procesului de elaborare a noului cadru de grădinărit local în mun Chișinău și instituirea unui grup de lucru cu participarea tuturor părți interesate pentru elaborarea strategiei privind grădinăritul urban și ajustarea regulamentului actual.