Pe data de 14-16 martie AO Comunități Active pentru Democrație Participativă (AO CADP) a desfășurat un atelier de permacultură urbană în scuarul Colina Circului, cu Radu Crăciun, grădinar, profesor și designer de permacultură.
La atelier au participat 15 persoane, printre care arhitecți și designeri de peisaj, care vor să învețe cum să integreze permacultura în proiectele lor, persoane care practică permacultura de mulți ani dar aveau nevoie de un mediu în care să-și împărtășească cunoștințele și să învețe de la alți practicieni, orășeni care s-au mutat de curând la sat și vor să învețe cum să aplice principiile de permacultură în grădinile lor, dar și locuitori ai orașului care vor să amenajeze grădini urbane în cartierele lor.
Am discutat despre rolul transformator al grădinilor urbane și al permaculturii în procesul de revendicare a spațiilor urbane și al rezistenței contra proceselor de gentrificare și de privatizare a spațiilor publice și a spațiilor verzi din oraș.
Am analizat particularitățile generale ale plantelor în mediului urban prin prisma designului de permacultură. Am pornit de la faptul că în oraș nu există succesiune a naturii și natura urbană este caracterizată de discontinuitate, aceasta fiind prezentă fragmentar în orașe sub forma unor compoziții artificiale de plante dictată de considerente economice și estetice, dar care nu neapărat trăiesc în același ecosistem și care au nevoie de diferite condiții pentru a se dezvolta.
În oraș rareori găsim spații verzi care să țină cont de etajele de vegetație care se dezvoltă natural în procesul de succesiune a naturii. Parcurile sunt mai degrabă un fel de păduri la maturitate sau în declin, fiind o colecție de plante de maxim 2-3 etaje de vegetație, arborii înalți, poate ceva arbuști și gazon.
Am discutat despre consecințele schimbărilor climatice și despre efectul de seră asupra naturii din orașe și despre cum permacultura ne poate ajuta să ne adaptăm și să combatem schimbările climatice. Arborii din oraș și vegetația în general au un rol esențial de a face umbră și de a reduce temperaturile tot mai fierbinți din timpul verii. De asemenea orașul trebuie să învețe cum să capteze și să folosească apa de ploaie pentru a crește mai multă vegetație în oraș.
În cadrul exercițiilor de explorare și analiză a spațiului de la Scuarul Circului am identificat că vegetația existentă la locație se găsește într-o fază intermediară dintre o pădure la apogeu și o pădure tânără, pentru că pe de o parte arborii nu acoperă toată suprafața scuarului, iar pe de altă parte arborii prezenți în scuar sunt destul de înaintați ca și vârstă.
Ca parte a atelierului practic, am amenajat o zonă de grădină pădure unde am învățat cum să instalăm ghilde cu pomi, după principiul etajelor de organizare de la arbori înalți, pomi fructiferi, arbuști, plante perene înalte, plante perene mai joase, covor vegetal.
În grădina din interiorul pavilionului am practicat tehnica de grădinărit fără sapă. Am acoperit o parte din grădină cu carton (pe care l-am recuperat cu o seară înainte de la platforma de gunoi de la Casa Presei), am acoperit cartonul cu pământ, am plantat răsadurile de plante și apoi am mulcit cu paie.
Analiza apei în peisaj
Duminică, în a treia zi de atelier, a plouat mărunt toată ziua. Aveam planificate ultimele lucrări în grădină, așa că ne-am echipat cu veste anti-ploaie și umbrele și am mers în scuarul Circului. Deși am prins glod la papuci și mănușile nu mai aveau niciun rol, am avut posibilitatea să observăm circuitul apei de ploaie în peisajul de la circ. Am observat unde sunt zonele în care se scurge apa, și respectiv care sunt zonele cele mai potrivite pentru plante care sunt mai puțin tolerante la secetă. Am identificat câteva zone în care am putea capta apa pluvială pasiv prin tehnici de amenajare a unor grădini pluviale în viitor (eng. rain gardens, biloane, farfurii contrapantă).
Am observat cum apa de ploaie se scurge de pe suprafața asfaltată de drum de la biserică și formează (aglomerări)/acumulări (de apă) de-a lungul zonelor asfaltate (scuarului). Zona în care se adună apa de ploaie poate fi transformată în grădină pluvială, sau poate fi săpat un șanț care să direcționeze apa pentru a iriga grădina din interiorul pavilionului (tehnica irigare prin șanț sau irigare prin inundare).
Zona de cultură principală pentru plante cu necesar mai mare de apă este de-a lungul șanțului de scurgere a apei pluviale din scuarul Circului. Nu e o formă naturală de relief, dar solul este destul de adânc și adună suficient de multă apă și umezeală pentru a cultiva plante mai sensibile la secetă.
O altă tehnică prin care am putea capta pasiv apa în scuar este plantarea pe curbă de nivel a arborilor și arbuștilor și săparea unui șanț în care să adăugăm pietriș și să plantăm alte plante astfel încât șanțul să unească arborii și arbuștii plantați pe aceeași curvă de nivel. În așa mod apa pluvială nu va curge la vale, dar se va scurge pe lateral în șanț și se va infiltra în sol. În cadrul atelierului am săpat farfurii contra pantă în jurul pomilor și arbuștilor pentru a conserva apa mai bine în jurul lor.
Expunerea la soare a scuarului Colina Circului
Folosind o busolă online, am identificat direcția de Sud ca să putem planta pomii altoiți cu punctul de altoi spre Sud. Un alt instrument util este Calculatorul de Lumină Solară care ne permite să vedem cum este orientat terenul față de soare și să organizăm straturile din grădina de la Est la Vest.
Am învățat că atunci când plantăm în oraș trebuie să ținem cont de cât de mult soare avem și de unde vine acesta – ca să organizăm speciile pe care le plantăm de la plante joase la plante înalte, dinspre Sud spre Nord.
- Plantele cu expunere sudică în scuarul Circului au insolație maximă. Pe deoparte plantele cu expunere sudică au creșterea cea mai mare, totuși ele sunt cele mai expuse la căldură, la evapotranspirație și la blocajul care apare după o anumită temperatură. După 35-40 grade, plantele au o capacitate redusă de evapotranspirație și fotosinteză. Temperatura ridicată tranzitorie sau constantă provoacă modificări morfologice, fiziologice și biochimice care reduc fotosinteza și limitează astfel creșterea și productivitatea plantelor.
- Zona cu expunere nordică este prielnică pentru plantele de umbră și semiumbră însă nu e potrivită pentru grădina de legume. Zona cu expunere sudică tinde să aibă foarte puțină umbră, fiind expuse la soare inclusiv seara, prin urmare este potrivită pentru cultivarea unei game mai largi de plante care iubesc soarele, însă vor necesita irigare și multă mulcire pentru a preveni evaporarea apei din sol.
- Zona cu expunere estică va beneficia de soare dimineața și de umbră după-amiaza/seara, prin urmare zona este mult mai răcoroasă și mai umbroasă decât zonele cu expunere sudică și este prielnică pentru plantele care se pot dezvolta cu un număr minim de ore de lumină solară în fiecare zi.
- Zonele cu orientare vestică sunt umbroase dimineața, dar primesc o cantitate bună de lumină solară după-amiaza și seara și sunt prielnice pentru o varietate de plante și flori pentru că beneficiază de soare de-a lungul zilei.
În concluzie, grădina de la Scuarul Circului se bucură de un sol bogat și o expunere variată la soare dar duce lipsă de o sursă constantă de apă pe care am putea-o compensa parțial cu tehnici de captare a apei pluviale.
Ne-a bucurat energia și suportul cursanților care au participat ca și voluntari la amenajarea grădinii de la acest atelier! Am fost încântați să adăugăm mulți arbori, pomi și arbuști fructiferi, flori, plante perene comestibile și plante aromatice la comunitatea în creștere de plante de la Grădina din Scuarul Circului!
Am plantat 12 pomi și arbori (platan, tei, corn, migdal, vișin, prun, cireș, măr, cais), aproximativ 100 arbuști decorativi și comestibili (zmeură, mure, coacăze, lonicera, agriș, aronia, liliac, hibiscus, forsythia, gutui japonez), 8 plante cățărătoare (viță de vie, hamei, kiwi, bignona), aproximativ 100 plante perene, aromatice și flori (trandafir, bujori, tarhon, melisa, stânjenel, căpșune, topinambur, cimbru, silfia, ceapă egipteană, sparanghel, salvie, tarhun, lalele, narciz, tătăneasă, crini de zi, toporași).
_______
Atelierul a fost organizat de Comunități Active pentru Democrație Participativă cu sprijinul financiar al Fundației Moleskin în cadrul programului Creativity Pioneers Fund.Mulțumim partenerilor Asociația Ecovisio pentru că au găzduit atelierul în spațiul EcoVisio și EcoVillage pentru donația de răsad de plante și mulci.
Foto de la atelier:
